sâmbătă, 12 noiembrie 2011

duminică, 6 noiembrie 2011

Crap in Noiembrie!









Vremea foarte buna m-a facut sa fac o iesire la crap pe lacul nistru, cu bunul meu prieten Raul, mai ales ca stiam ca au bagat nu demult vreo 600 de kg de crap. Asa ca mi-am luat o nada de la benzar ,crap amur special, si am pregatit-o acasa de cu o seara inainte am fiert niste apa am ucmetat nada am lasat-o putin sa stea dupa care am sitat-o si a iesit brici.
Pe la 7 deja eram be balta cu betele in apa , am avut ceva trasaturi slabe pana pe la ora 8 cand am avut o trasatura puternica i-am dat si agatatura si am luat un crap de aprox 1 kg 900 - 2 kg tot oscila penita de la cantar intre astea 2 .
Tot restul zilei a fost fara prea multa activitate fara trasaturi cu exceptia unei la batul lui Raul dar pestele a venit catre mal si nu a reusit sa se aghete in carlig deci singura captura pt mine a fost crapul acela fiind si singura captura de pe intreaga balta care nu a fost plina de pescari ca deobicei mai aflandu-se doar 2 pescari inca pe balta . Am mai prins vreo 15 raci foarte faini pe care i-a gatit Raul.
Sper ca vremea buna sa continuie macar inca vre-o saptamana sa mai apuc o partida de pescuit , numai bine, fir intins !

joi, 27 octombrie 2011

Pesmet Aromat !









Pesmet aromat facut acasa : se ia o paine si niste spray cu aroma, eu am ales aroma de capsuni incercand sa dau o nuanta rosie pesmetului nu am prea reusit cum imi doream dar na.... Se pun feliile de paine intr-o tava se pulverizeaza aroma pe ele pe o parte si se baga la cuptorul deja incins se lasa pana se usca painea dupa care se intoarce pe cealalta parte se pulverizeaza din nou si se repeta procedeu dupa care dati painea prin masina de tocat si veti avea un pesmet aromat si putin rozaliu , si cum in general pesmetul este cel putin 50 % din nada veti putea face o nada "home made" probabil mai buna ca una cumparata merita incercat !

luni, 24 octombrie 2011

Specii de peste Partea 2: Rosioara si Batca



Rosioara
Raspandire:
In Europa se intalneste din Anglia si sudul Suediei pana la Ural. In tara noastra este prezenta in Dunare, in toate raurile si lunca acestora, incepand cu zona colinara, in toate lacurile din regiunile de ses, in toate lacurile litorale, in ghiolurile si baltile din Delta Dunarii, in toate iazurile din Transilvania si Moldova, in toate lacurile de acumulare din zonele de deal si campie, in foarte multe brate moarte ale raurilor colinare si de ses etc.
Descriere:

Corpul rosioarei este alungit, comprimat lateral, de inaltime variabila, si acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in sus. Caudala este adanc scobita, cu lobi egali. Linia laterala este continua, putin apropiata de partea ventrala a pestelui. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie. Partea dorsala a pestelui este albastrui inchisa cu reflexe verzi sau cafenii, cateodata negricioase. Laturile pestelui sunt argintii, uneori cu luciu metalic sau albicios, partea ventrala este alba. Inotatoarele, exceptand cele ale exemplarelor tinere, au baza fumurie, iar varfurile rosii, cu o intensitate variabila, de unde si denumirea populara de rosioara.

Dezvoltare
In mod obisnuit, rosioara are o lungime de 18-24 cm, mai rar atinge 35 cm, iar greutatea medie este de 200-300 g, dar poate ajunge si la 1-1,5 kg. Creste incet si valorifica prost hrana de unde si ritmul lent de dezvoltare.

Biologie
Rosioara este o specie sedentara, care traieste in special in apele dulci, statatoare, unde se intretine in compania carasului, a linului si a platicii aproape de fundul apei, unde abunda vegetatia. Se gaseste in tot felul de ape stagnante, chiar si in cele salmastre, atat din zonele colinare, cat si din regiunile de ses. Se intalneste si in cele mai mici balti si brate moarte napadite de vegetatie, unde in anumite perioade cantitatea de oxigen dizolvat in apa scade la un nivel critic pentru viata pestilor. Deci, rosioara rezista la lipsa acuta de oxigen, in apele curgatoare se cantoneaza in coturile de apa cu cursul foarte lent si in bratele laterale ale acestora, ii plac fundurile maloase, cu mult detritus vegetal. Atinge maturitatea sexuala la 3-4 ani. Se reproduce in perioada aprilie-iunie, iar in apele colinare chiar si la inceputul lunii iulie. Depune icrele la o temperatura a apei de 17-18°C. O femela depune 30000-150000 boabe de icre cu diametrul de 1-1,2 mm, roscate, care dupa fecundare se lipesc de plantele subacvatice. Alevinii se hranesc la inceput cu infusoria si rotatoria. Rosioara adulta consuma in general hrana de origine vegetala (particule de plante, alge filamentoase, detritus vegetal) si mai putin zooplancton (Daphnia, Cyclops, Bosmina etc.), larve de insecte, viermi, mici racusori. Rosioara are o carne calitativ inferioara.

Pescuitul Sportiv
Se pescuieste cu undita, la fel ca babusca. Vara poate fi vazuta de multe ori muscarind la suprafata apei la tantari si musculite. Pe acest mod de hranire se bazeaza si pescuitul sau cu undita. Se pescuieste deci cu metoda pescuitului la suprafata apei, cu o varga usoara de 3-4 m lungime, un carlig mic, nailon de 0,20-0,22 si o struna de 0,16-0,18. Ca momeli se folosesc muste mai verzui, cosasi mici, carabusi, viermusi etc. Carligul cu momeala se “taraste” pe suprafata apei, lasand impresia unei insecte cazute recent in apa. Se mai pescuieste si cu struna plumbuita intre ape. Se recomanda nadirea prealabila a locului de pescuit. Rosioara joaca un rol foarte important in hrana stiucii, salaului, somnului etc. Este un peste folosit si ca nada vie.
Lungimea minima admisa la pescuit: 15 cm


Batca

Raspandire
Batca provine din apele Suediei, dar se gaseste in Europa in foarte multe ape dulci de la nord de Pirinei, din Alpi si Alpii Dinarici, iar la rasarit pana in Ural si Caucaz. La noi se gaseste pe tot cursul Dunarii pana la varsare, in complexul lagunar Razelm-Sinoe, in zonele de ses ale raurilor Somes, Mures, Crisuri, Bega, Olt, Arges, Ialomita, Siret, Prut. Traieste si in lacurile Snagov, Caldarusani, precum si in multe lacuri, balti si canale de ses, in numeroase iazuri din estul si sudul tarii, precum si in baltile din lunca Dunarii.

Descriere
Are corpul inalt si comprimat lateral, acoperit cu solzi grosi si bine fixati. Ochii sunt relativ mari, gura mica, terminala, orizontala. Pe piept are solzi mici. Linia laterala, foarte putin curbata in jos, este aproape dreapta. Dorsala pestelui este cenusiu-verzuie, flancurile argintii cu un puternic luciu metalic, iar ventrala alba. Inotatoarea anala are varful negru, cele perechi sunt incolore, in majoritatea cazurilor batand in portocaliu.

Dezvoltare
Lungimea obisnuita este de 12-20 cm, dar atinge si 32 cm. Greutatea medie se ridica la 60-100 g, in mod exceptional 1 kg. In general, ritmul de crestere al acestui peste este lent.

Biologie
Batca traieste atat in raurile de ses (uneori ajunge pana in zonele colinare), cat si in lunca acestora, precum si in lacurile de ses si lagunele litorale. Evita apele cu multa vegetatie subacvatica, ii plac apele curate, cu curenti slabi, mai adanci, cu fundul mai milos. Se reproduce in perioada de la sfarsitul lunii aprilie si pana in iunie. Masculii ating maturitatea sexuala la 3 ani, femelele la 4 ani. In functie de greutatea corporala, o femela depune 17000-110000 boabe de icre cu un diametru de 2 mm. Puietul de batca se hraneste la inceput cu infusoria si rotatoria, apoi cu larve de Chironomus, cu insecte acvatice si cu larvele acestora, cu moluste, crustacee mici, plante acvatice si cu resturile si semintele acestora, cu detritus etc. Valorifica hrana cu mai putina eficienta, avand un ritm de crestere lent.

Pescuitul Sportiv
Batca se pescuieste cu metodele folosite in cazul platicii, bineanteles acolo unde se gaseste din abundenta. Pescarii sportivi o folosesc ca nada vie la pescuitul speciilor rapitoare. Lungimea minima admisa la pescuit: 15 cm


Preluare aici.


joi, 20 octombrie 2011

Specii de peste Partea 1 : Oblete si platica !


Oblete :

Denumire stiintifica: Alburnus alburnus Dimensiune minima legala: 12 cm

Lungimea obisnuita 7-15 cm; cei din lacuri 15-20 cm. Solzi moi, ce cad usor. Spatele verzui-albastrui, laturile si abdomenul albe-argintii. Masculii, in timpul reproducerii, au pe cap tubercului mici, albi, conici. Peste vioi, de apa lin curgatoare, inotand mereu la suprafata apei "oblu" (inot in linii drepte cu bruste cotiri pe loc) si in "panze" (cete de suprafata). Se hraneste cu plancton, crustacei, larve de insecte. Reproducerea in mai-iunie. Femelele depun icrele la apa mica, in locuri cu multa iarba si alte plante de apa, de care icrele se lipesc. Raspandit in toate raurile din tara noastra precum si in majoritatea beltilor si lacurilor de acumulare! Platica :

Denumire stiintifica: Abramis Brama Dimensiune minima legala: 25 cm


Raspandire

Platica este un peste de apa dulce, gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile europene. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal.

Descriere

Are in mod obisnuit 30-40 cm, cu 0,5-1 kg, ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg. Corpul este plat (de unde si denumirea pestelui), turtit lateral. Capul este mic, avand gura mica cu buze subtiri si fragile, adaptate gasirii hranei pe fundul apei. Aceasta se poate prelungi ca un tub, ca si la crap. Nu are mustati. Spatele este colorat masliniu-cenusiu, burta alb-argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai batrane. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani au niste excrescente numite "butoni de nunta". Inotatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti, fiind lunga si scobita. Inotatoarele sunt fumurii.

Mod de viata

Este un peste pasnic, extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. Isi cauta hrana compusa din plante acvatice, larve de insecte, viermi, crustacei in preajma malurilor maloase, pe langa perdelele de stuf, in preajma pragurilor in rauri. In primii ani de viata este un peste de card. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci, linistite (senalul raului, mijlocul lacului).

vineri, 23 septembrie 2011

La Salau!










Anul acesta a fost slab in partide de pescuit din cauza timpului ,,, a banilor probabil si multe altele.... dar am facut o iesire la salau intr-o dupa masa . Am crezut ca o data cu notpile astea mai reci va incepe salaul sa muste bine dar cred ca inca nu... Am facut iesirea pe baraj intr`un loc de unde am mai prins salai,la pluta spre uimirea unora probabil ... Am facut o montura cu un carlig mai mic de salau si ca momeala am folosit niste crapi chinezesti ff buni la salau zic eu ... am mai avut rezultate destul de notabile cu ei sper sa am si anul acesta dupa lasarea frigului. "Colegii" mei de pescuit au fost Sabau ,Rakasz si Ralu.
Singura captura a fost un biban cat palma care desi nu ar fi putut sa inghita pestisorul a sarit dupa el si binenteles ca l-am eliberat! Numa Bine Si fir intins!

joi, 21 iulie 2011

Prima iesire pe Somes 2011!



















Prima iesire pe somes pe anul acesta s-a petrecut sambata 16 iulie spre duminica! Timp frumos cam cald dar ok de pescuit somesu era numa bun de pescuit am fost pregatiti cu momeli de tot felu dar pestii nu prea s-au aratat sa fi fost apa prea calda sau fazele lunii, dupa cum arata un solunar de pe net nu era tocmai favorabil de pescuitul.
Colegul meu de pescuit de aceasta data a fost Raul cu care am mai facut multe iesiri mai ales pe lacul nistru unde el ii "golgheter" , am avut momeli cu noi care mai de care dupa cum se poate observa si in poze . Am avut: conopistirite ; viermusi ; rame subtiri rosii de balegar ; rame rosii groase ; rame negre de delta; larve de salcie sau viermi de tarate ; lipitori; larve de lemn; rame inelate; expandat galben de miere ; expandat de vanilie; porumb; cuburi de mamaliga;pestisori.
Desi am incercart toate momelile care ne-au venit in cap si care le-am avut la noi pestii au fost cam timizi, trasaturi am avut chiar puternice si destul de mult da asa cate una si gata singura captura a fost o mrenuca in jur la 500 de gr poate mai putin poate mai mult pe care am eliberato in final.
Ce sa zic a fost o partida frumoasa de pescuit oricum daca prindeam si peste era cea mai
minunata. Astept cu nerabdare urmatoarea partida de pescuit !